Absurd

Pagini rupte şi îngălbenite zac pe podea
plutind în inerţie,
Mirosul putred de mucegai şi cafea
răsună între cei patru pereţi.
Claustrofobie.

Petale de narcise gălbui zac în nefiinţă
uitate pe pervaz,
Dictează ceasul muribund cu glas anost
printre rămăşiţe de scrum.
Agonie.

Singurătatea galbenă zace prin unghere întunecoase
palpitând în ecou regulat,
O umbră-ncolăcită în vagi luciri placide,
stă învăluită-n fum.
Eşec.